SIBERIA
Siberia este o zona vasta a Rusiei si a nordului Kazahstanului fiind compusa din toata Asia nordica. Se întinde pe directia est-vest de la Muntii Ural la Oceanul Pacific si pe directia nord-sud, de la Oceanul Arctic pâna la dealurile Kazahstanului de nord si la granitele Mongoliei si ale Chinei. Toata Siberia, cu exceptia zonei de sud-vest, se afla în Rusia si formeaza cam 75% din teritoriul national al acestei tari. Siberia ca regiune se afla in partea de nord a Asiei.
Siberia cuprinde subiectele federale ale Districtului Federal Ural, Districtului Federal Siberian si Republica Sakha (Yakutia), care este o parte a Districtului Federal Din Estul Îndepartat. Din punct de vedere istoric, întregul Est Îndepartat Al Rusiei este considerat o parte a Siberiei. Desi este o regiune foarte vasta Siberia nu are o populatie mare in primul rand datorita climei deoarece temperatura scade sub 50 de grade, dar si datorita solului care este neprielnic agriculturii Cu o suprafata de peste 9,653,000 km2, Siberia cuprinde aproximativ trei patrimi din suprafata totala a Rusiei.Zonele geografice majore cuprind Câmpia Siberiana de Vest si Platoul Siberian Central.
Relieful in Siberia apare ca forme de ordinul II: Muntii Ural(care se afla la granita regiunii din vest), Campia Siberiei de Vest, Podisul Siberiei Centrale(cu o inalatime de 1701m) Campia Siberiei de Nord, Muntii Altai, Muntii Saian, Muntii Iablonovai, Muntii Stanovoi, Muntii Bureja, Muntii Verhoiansk(avand inaltimea de 2389m) Muntii Cerski, Muntii Kolama, Muntii Ciukcilor, Muntii Djugdar, Muntii Koriaci.
Câmpia Siberiana de Vest cuprinde în marea sa majoritate depozite aluviale cenozoice si este atât de plata încat o crestere cu 50 de metri a nivelului marii ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic si Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din aceasta câmpie sunt rezultatul barajelor de gheata care întorc cursurile râurilor Obi si Enisei, redirijându-le spre Marea Caspica (si probabil spre Marea Aral).
Siberia cuprinde subiectele federale ale Districtului Federal Ural, Districtului Federal Siberian si Republica Sakha (Yakutia), care este o parte a Districtului Federal Din Estul Îndepartat. Din punct de vedere istoric, întregul Est Îndepartat Al Rusiei este considerat o parte a Siberiei. Desi este o regiune foarte vasta Siberia nu are o populatie mare in primul rand datorita climei deoarece temperatura scade sub 50 de grade, dar si datorita solului care este neprielnic agriculturii Cu o suprafata de peste 9,653,000 km2, Siberia cuprinde aproximativ trei patrimi din suprafata totala a Rusiei.Zonele geografice majore cuprind Câmpia Siberiana de Vest si Platoul Siberian Central.
Relieful in Siberia apare ca forme de ordinul II: Muntii Ural(care se afla la granita regiunii din vest), Campia Siberiei de Vest, Podisul Siberiei Centrale(cu o inalatime de 1701m) Campia Siberiei de Nord, Muntii Altai, Muntii Saian, Muntii Iablonovai, Muntii Stanovoi, Muntii Bureja, Muntii Verhoiansk(avand inaltimea de 2389m) Muntii Cerski, Muntii Kolama, Muntii Ciukcilor, Muntii Djugdar, Muntii Koriaci.
Câmpia Siberiana de Vest cuprinde în marea sa majoritate depozite aluviale cenozoice si este atât de plata încat o crestere cu 50 de metri a nivelului marii ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic si Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din aceasta câmpie sunt rezultatul barajelor de gheata care întorc cursurile râurilor Obi si Enisei, redirijându-le spre Marea Caspica (si probabil spre Marea Aral).
Este deasemenea o câmpie foarte mlastinoasa. În sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se formasera zone întinse bogate în iarba care sunt de fapt o prelungire a stepei din Kazakhstan, aceste zone fiind acum inexistente.Platoul Siberian Central este o zona foarte veche care forma un continent independent înainte de Permian. Este exceptional de bogata în minerale, continând mari depozite de aur, diamante, si mine de magneziu, plumb, zinc, nichel, cobalt si molibden. Doar extremitatea nord-vestica era inghetata în timpul Cuaternarului însa aproape toata zona este sub un permafrost extrem de adanc. Sakha centrala si de est este compusa din numeroase lanturi muntoase orientate dinspre nord spre sud, de vârste variable. Acesti munti se extind pâna la 3000m inaltime, însa dupa câteva sute de metri sunt extrem de lipsiti de vegetatie.
Hidrografie , ape curgatoare: -rauri: Oleniok, Tobol, Irtas,Tom, Angara, Taz, Pur, Tunguska Inferioara, Tunguska Pietroasa, Hatanga, Viliui, Iana, Aldan, Silka, Argun, Amur, Kolama, Orholon, Indighirka, Bija, Orholon, Anadar, Tobol; -fluvii: Obi, Enisei(este unul dintre cele mai mari fluvii din lume. Îsi începe drumul de 4092 km la sud, în muntii Saianî, în centrul geografic al Asiei. În cursul inferior are latimea de 12 km, iar în delta, la varsarea sa în Marea Karskoie - 40-50 km. Aici, în aval, sunt situate doua porturi mari, Igarka si Dudinka, prin care trece aproape tot exportul de cherestea. Navigatia este posibila numai în perioada de vara, iar în cazul când convoaiele de nave sunt însotite de spargatoare de gheata - în decursul întregului an. Aceste porturi se afla tocmai pe traseul Caii Maritime Nordice a Rusiei, care trece prin marile Oceanului Înghetat. În ceea ce priveste porturile Krasnoiarsk si Lesosibirsk, situate în cursul mijlociu al Eniseiului, aici pot intra navele de clasa fluviu-mare de pâna la 5.000 tdw), Lena. Ape statatoare: lacuri: Bratask, Baikal(este situat în sudul Siberiei (Rusia). Este un lac cu apa dulce (reprezinta cea mai mare rezerva de apa dulce din lume). Are 31,5 mii km pt. Adâncimea maxima este de 1637m), Zeia, Viliui.
Postare mai nouă Postare mai veche