URAGANELE

Unul dintre cele mai puternice si distrugatoare tipuri de furtuni ciclonice este ciclonul tropical, cunoscut si sub numele de uragan sau taifun ( în Pacificul de vest).
El se formeaza deasupra oceanelor, între 8 si 15 grade latitudine nordica, dar nu în apropiere de Ecuator, unde forta Coriolis este extrem de slaba. Majoritatea uraganelor iau nastere în interiorul calmelor ecuatoriale, o zona îngusta caracterizata de perioade de calm intermitente, brize usoare si vijelii frecvente, aflata între alizeele ce bat de la N-E în emisfera nordica si dinspre S-E în cea sudica. Deoarece calmele ecuatoriale ale Atlanticului sunt situate în mare parte la nord de Ecuator, uraganele nu apar în Atlanticul de sud. În oceanul Pacific calmele ecuatoriale se extind atât la nord cât si la sud de Ecuator; astfel uraganele se pot produce atât în Pacificul de nord cât si în cel de sud. Ciclonii tropicali sunt formati din vânturi de mare viteza care sufla circular în jurul unui centru de presiune joasa, cunoscut ca ochi al furtunii.
Centrul de presiune scazuta ia nastere când aerul cald predominant este împins si fortat sa urce de aerul mai rece si mai dens. De la marginea furtunii catre centrul acesteia, presiunea atmosferica scade brusc iar viteza vântului creste. Vântul atinge intensitatea maxima în apropierea punctului de presiune minima ( aproximativ 724 mm coloana de mercur ). Diametrul zonei afectate de forta distructiva a vânturilor poate depasi 240 km. Vânturile puternice predomina asupra unei regiuni mult mai extinse, cu un diametru de 480 km, în medie.Puterea unui uragan se masoara de la 1 la 5. Cel mai slab, de categoria 1, are vânturi de cel putin 120 km/h. Cel mai puternic ( si cel mai rar ), de categoria 5, sufla cu peste 250 km/h. În interiorul ochiului furtunii, care are în medie un diametru de 24 km, vântul se opreste si norii se ridica, dar marea ramâne foarte violenta.Uraganele au în general o traiectorie ce seamana cu o curba a unei parabole. În emisfera nordica furtunile merg de obicei la început pe directia N-V iar la latitudini mai mari se întorc spre N-E. În emisfera sudica drumul uraganului este de obicei la început spre S-V si ulterior spre S-E.Uraganele se deplaseaza cu viteze diferite.
La latitudinile mai joase viteza variaza între 8 si 32 km/h, iar la cele mai înalte poate creste pâna la 80 km/h. Zonele în care uraganul sufla în aceeasi directie cu miscarea generala a furtunii sunt expuse violentei maxime.